Nu vi s-a intamplat sa va fie evident un lucru, dar sa nu vreti sa vedeti cu ochii vostri sau sa vi se confirme oficial? Mie mi se intampla mereu.
Pentru ca, desi ceva e aproape clar, poate totusi dainui o speranta catusi de mica si neintemeiata ca te inseli atata timp cat nu exista nimic care sa ateste vadit contrariul..Te poti complace intr-o stare in care tragi nadejde ca interpretezi gresit lucrurile si totul e doar in mintea ta, ca exgerezi sau ca prezinti usoare tendinte paranoice 
E chinuitor sa incerci sa te convingi singur de un lucru cand toate argumentele logice posibile iti sunt defavorabile…dar macar nu simti ca e totul pierdut pentru eternitate cum s-ar intampla daca te-ai apuca sa cercetezi si te-ai incredinta ca banuielile-ti erau intemeiate.
Imi pare rau ca nu pot sa dau exemple concrete care sa sustina ideile astea…cele care ar fi dupa parerea mea elocvente sunt ori prea personale, ori prea banale ca sa merite sa fie mentionate.
Speranta moare ultima…iar cand ea e tot ce a mai ramas, eu ma straduiesc sa am mare grija de ea, caci ar fi pacat sa o ucid chiar eu. Si prefer ca lucrurile sa ramana nelamurite sau nespuse decat sa se adevereasca ceva de care mi-e teama.
